Băăăăăă! Se termină internețiiiiii!

Mă rog, e cam mult spus Însă afirmația are un sâmbure de adevăr.

După cum știm cu toții (sau dacă nu știm, aflăm acum), Internet-ul a fost ”construit” folosind, în general, Internet Protocol versiunea 4, sau pe scurt IPv4 (am să folosesc și termeni din engleză, fără traducere, pentru că în română sună ca naiba). Problema este că, de mai bine de 30 de ani, tehnica a evoluat foarte mult și o dată cu ea a evoluat și conectivitatea mobilă – lucru ce a dus la impuținarea dramatică a adreselor IP disponibile.

Anul acesta, prin luna mai, în cadrul congresului IPv6 Summit, s-a stabilit că există trei factori majori ce influențează evoluția curentă a situației:

• Utilizatorii din țările dezvoltate folosesc din ce în ce mai multe dispozitive, mobile sau nu, pentru a accesa informații pe Internet: telefoane mobile, laptop-uri, desktop-uri, servere etc., fiecare dintre ele necesitând cel puțin 1 adresă IP. Iar trendul tehnologic general continuă spre conectivitatea la internet a aproape oricărui gadget, fie el consolă de jocuri, televizor sau frigider. Nu m-ar mira ca, la un moment dat, și mașina de spălat să ceară conexiune la internet ca să comande detergent sau Cocolino…
• Un număr în creștere de utilizatori ce provin din țările în curs de dezvoltare cum ar fi China, Brazilia sau India, susținut de tehnologiile mobile, fără a fi nevoie de existența obligatorie a unei infrastructuri de telecomunicații prea bine puse la punct.
• Internetul Lucrurilor crește presiunea pentru furnizarea de conectivitate, incluzând aici rețele inteligente de electricitate, apa sau altele.

Cum spuneam, Internet-ul din ziua de azi folosește adrese pe protocolul IPv4. Asta înseamnă că o adresă IP va avea un număr pe cel mult 32 de biți, ceea ce rezultă într-un număr maxim de puțin peste 4 miliarde de adrese posibile. Pe de altă parte, noua generație oferită de protocolul IPv6 oferă pe 128 de biți, ceea ce înseamnă un număr mult mai mare de adrese disponibile. Suficient, de altfel, pentru a-i aloca fiecărui locuitor al acestei planete cel puțin câte 4 miliarde de adrese.

John Curran, reprezentatul ARIN - organizația non-profit care se ocupă de administrarea și distribuirea adreselor Internet din America de Nord – a declarat că din cele aproximativ 4 miliarde de adrese disponibile, au mai rămas aproximativ 6%, și acestea se vor consuma până la sfârșitul anului viitor (2011)

Unul din principalele motive de îngrijorare constă în efectul pe care această evoluție îl are asupra economiei. Fără noul protocol – IPv6 - noile afaceri vor întâmpina dificultăți în a-și extinde prezența online datorită prețurilor prohibitive ce vor fi cerute pentru distribuirea acceselor pe plan internațional. Ba se va putea ajunge la formarea unei piețe negre care va comercializa, ”pe sub tejghea” adrese IP rutabile internațional.

Această relativ nouă problemă este una cu care ISP-ii (Internet Service Provider) vor trebui să se lupte, și să o rezolve, cât mai curând. Deja greii Internet-ului ca Google sau Facebook au anunțat că au început tranziția de la IPv4 la IPv6. Desigur, ei vor trebui să conlucreze cu ISP-ii pentru a furniza datele, cel puțin o perioadă, folosind cele două protocoale în paralel.

Există însă și pesimiștii fenomenului, acei ”Gică contra” ce susțin că terminarea adreselor disponibile în protocolul IPv4 va duce la un nou fenomen Y2K (vă aduceți aminte de valurile create la trecerea la anul 2000, atunci când toate sistemele, care numărau anii foloseau doar ultimile 2 cifre, urmau să ”explodeze”…)

Alții spun că tehnologia NAT (Network Address Translation) este soluția salvatoare pentru că mapează mai multe adrese pe o singură adresă IP, reducând astfel necesarul de adrese IP unice. Totuși aceasta este o soluție temporară. De exemplu Google a declarat, prin 2008, ca astfel de tehnologii nu fac decât să complice arhitectura Internet-ului și să pună bariere în dezvoltarea de noi aplicații și servicii.

Una peste alta însă, protocolul IPv6 creează o nouă platformă, mult mai permisivă pentru tehnologiile și evoluția viitoare. Așa că, voluntar-forțat, trecerea va trebui făcută.

Dacă ești curios să asiști la numărătoarea inversă până la terminarea adreselor IPv4, urmărește contul de Twitter @IPv4Countdown

Deci prietene dragă, se termină internetul!

Bibliografie: wikipedia.org, nytimes.com, readwriteweb.com