Categoria De dat altora

Este al doilea an când ajung la Cheile Dâmbovicioarei și cred că m-aș duce acolo în fiecare an / lună / zi / oră / minut / secundă Poate că nu sunt cele mai spectaculoase chei din România însă sunt cele care mi-au intrat la inimă, cu bunele și relele lor (căci da, ca peste tot, sunt și aspecte mai puțin plăcute, vinovat fiind meltenismul poporului – revin și la ele puțin mai jos)

Cheile Dâmbovicioarei (și Brusturetului) sunt formate de pârâul Dâmbovicioara în partea de sud a Parcului Național Piatra Craiului, între localitățile Podul Dâmboviței și Dâmbovicioara și între Dâmbovicioara și Cabana Brusturet. Au o lungime de chei propriu zise de 2 km, sunt situate în arealul montan calcaros al Munților Piatra Craiului, pe traseul Rucăr-Bran.

In amonte de chei se află la confluența cu Valea Muierii un izvor numit ”La Galgoaie” de unde apa curge cu o viteză torențială în Dâmbovicioara urmat de o cheie îngustă, aprope inaccesibilă presărată cu cascade. Mai există și alte chei în apropiere ca de pildă Cheile Brusteretului, Cheia Lungă si Cheia Strâmtă.

Cheile Dâmbovicioarei au un aspect impunător și face parte dintr-o serie de cel puțin 20 de chei situate în bazinul hidrografic al Dâmboviței. Dâmbovicioara a săpat în formațiunile de roci sedimentare, calcaroase, și gresii, conglomerate un adevărat canion lung de 8 km, care în unele porțiuni valea are pereți verticali ce depășesc 200 de m înălțime.

Apele râului prin acțiunea de eroziune au creat forme bizare de turnuri, sau creste ascuțite, având subteran goluri carstice, astfel în această zonă se pot număra peste 50 de peșteri ca (Peștera Dâmbovicioara, Peștera de la Gura Defileului, Peștera Labirintului).

(sursa: wikipedia.org)

Anul trecut, drumul de acces spre peșteră și spre chei era în curs de asfaltare. Anul ăsta asflatarea era finalizată dar doar până în apropiere de peșteră. În rest, drumul a rămas la fel – pietruit.

În aceeași zonă, pe drumul spre Cabana Brusturet, treci și pe lângă ”perimetru de protecție sanitară – zona de restricție Gâlgoaie”.

De-a lungul traseului, investitorii s-au apucat deja de ”maltratat” zona și au îngrădit hectare întregi de teren (pe care, mai mult ca sigur va apărea un ”minunat” complex turistic / pensiune / parcări etc.)

Și încet încet am ajuns și la partea urâtă a zonei – acel meltenism ce începe să ne caracterizeze din ce în ce mai des în ultimul timp. Indiferent în ce direcție te uiți, nu ai cum să nu vezi minim un pet aruncat aiurea sau un ambalaj de la nuș’ce napolitană / corn cu ciocolată. Sunt aruncate cu cea mai mare lejeritate, peste tot. Și dacă insiști, ai ocazia să dai și de mormane întregi de deșeuri, lăsate în voia sorții… nha, dispar ele în câteva sute de ani… Nici autoritățile locale nu-și bat capul să le strângă dar nici turistul care se vine aici la grătare nu se obosește să strângă după el…

Rămâi cu un gust de clanță în gură când, după ce ți-ai clătit retina cu decoruri absolut superbe, dai cu nas-ul într-un morman de gunoaie, lăsate în urmă de o gașcă de indivizi care s-au ”unit” cu natura… păcat…

Să nu uit, dacă ajungi în zona, trebuie neapărat să treci pe la ”Cabana de Vis” (o găsești la câteva sute de metri de Peștera Dâmbovicioarei) – au o ciorbă de perișoare delicioasă și o socată rece excelentă!

Iubesc Tulcea dar parcă aș iubi și muntele puțin

La o distanță de numai 1.5 km de Râșnov și 7.5 km de Poiana Brașov poți vizita peștera Valea Cetății, aflată în rezervația naturală cu același nume.

Peștera a fost deschisă pentru public în decembrie 2010 și reprezintă o atracție turistică superbă, pe care o poți vizita dacă tot ai ajuns la cetatea din Râșnov. Este o peșteră activă, în curs de formare, în care lăculețele ce oglindesc formațiuni enigmatice, perfect modelate în apă, înconjoară o impozantă sală: Catedrala. Cei peste 30.000 de metri cubi ai săi deschid ochilor un tavan de poveste cu volute, arce și cristale de calcar de un alb cum rar poți vedea prin alte părți.

Amenajată cu cele mai moderne tehnologii, peștera oferă un parcurs și o iluminare ce face și un claustrofob să uite de pereții care-l înconjoară și să se simtă într-un palat de cristal. Accesul se face din parcarea special amenajată în zonă, pe drumul național Poiana Brașov – Râșnov, după 450 m de parcurs relaxant, la picior, prin carstul împădurit al rezervației naturale Valea Cetății.

Accesul în peșteră se face organizat, vizitatorii beneficiind de ghidajul personalului calificat, spre deosebire de peștera Dâmbovicioara în care ghidajul este opțional.

La finalul vizitei, ghidul vă pregătește un moment special: stinge toate luminile din peșteră și ești înconjurat brusc de o beznă totală. Așa am văzut cum arată nimicul Singurul simț care are feedback din exterior este auzul – auzi cum picură apa pe pereții peșterii, auzi cum se formează stalactitele și stalagmitele, picătură cu picătură…

În fiecare sâmbătă, începând cu ora 17:45, în peștera Valea Cetății se organizează un mini-concert de muzică clasică (cred) la care poți participa pentru 40 lei.

Tarifele percepute pentru vizitarea peșterii Valea Cetății sunt:

• copii: 5 lei
• adulți: 10 lei
• grup organizat: 4 lei / copil și 8 lei / adult

Peștera Valea Cetății poate fi vizitată după următorul orar:

• din octombrie până în martie: 10:00 – 18:00
• din aprilie până în iunie; 10:00 – 19:00
• din iulie până în septembrie: 10:00 – 20:00

Dacă ai nevoie de mai multe detalii, poți vizita site-ul oficial sau poți lua legătura cu un custode, la unul din telefoanele 0722.222.365 / 0724.345.898 / 0268.230.109

Mă rog, de toate sunt 4 pentru că doi tineri s-au hotărât să descopere România într-o călătorie pe motociclete. Sebastian Bargau împreună cu prietenul său, Robert, au decis să se urce pe motocicletele lor proprii și personale și să viziteze toată România. Îi așteaptă un traseu de 11.000 km pe o perioadă de câteva luni. Toate detaliile despre traseul urmat, ideea din spatele acestei acțiuni și orice alte informații le poți obține de aici.

De ce scriu despre asta? Ei bine, nu-l cunosc pe Sebatian Bargau, nu am interacționat cu el nici la nivel de ”virgulă” vre-odată însă, pentru că traseul lor trece și prin Tulcea și pentru că pe ici pe colo au nevoie de câte un mic ajutor, am zis totuși să rămână cu amintiri plăcute atunci când ne calcă urbea

Eu personal nu am cum să îi ajut, fizic (nu mi-aș permite să îi culc în garaj – unde ar fi singurul spațiu disponibil) dar dacă este cineva doritor, poate face o faptă bună. Cum ziceam, să țină minte Tulcea ca pe un loc cu amintiri faine și nu ca pe un ”nu mai calc pe acolo în veci!”.

Anybody? Eventual dă mai departe, cine știe, poate o fi cineva dispus să ajute.

Miscarea Nationala de Impadurire „Plantam fapte bune in Romania” va implica societatea civila, publicul larg, autoritatile, companiile si mass media in protejarea si cresterea de paduri.

Miscarea se va derula la nivel national, pe o perioada de 5-7 ani si vizieaza trei obiective: plantarea a 300 de ha in primul an si intretinerea acestora, realizarea unei harti virtuale a zonelor despadurite si realizarea unei campanii de constientizare a publicului privind importanta padurilor.

Pentru desfasurarea actiunilor in judetul Tulcea, echipa initiatoare cauta sprijin din partea ONG-urilor, persoanelor cu initiativa si autoritatilor. Dintre acestea se cauta coordonatorul judetean care sa uneasca o echipa si sa construiasca miscarea in judetul Tulcea:

• Formeaza echipa din judet (ONG-uri, persoane fizice si institutii partenere)
• Mentine legatura in permanenta cu echipa de conducere nationala
• Planifica activitatile la nivel de judet in concordanta cu obiectivele proiectului
• Asigura, alaturi de echipa sa, functionalitatea parteneriatelor si colaborarilor la nivel judeatean
• Elaboreaza si monitorizeaza implementarea strategiilor pentru fiecare domeniu (parteneriate, comunicare, coordonare resurse umane, fundraising inkind, sponsorizari si donatii, gestiune financiara si proiectarea si executie tehnica)

Coordonatorul faptelor bune din judet imbina cu maiestrie urmatoarele calitati:

• Capacitate de planificare şi organizare,
• capacitate de relaţionare interpersonală,
• capacitate de motivare şi mobilizare a reprezentanţilor echipei locale,
• punctualitate,
• capacitatea de a delega responsabilităţi si coordona oameni, diplomaţie,
• capacitatea de a gestiona relaţii oficiale,
• capacitatea de prezentare în public,
• capacitate analitica şi de rezolvare a problemelor,
• abilităţi de comunicare on/off-line si experienţă în calcul tabelar (MS Excel, Word, etc.), e-mail, aplicaţii on-line (web-based).
• Ideal, acesta are experienţă în organizarea proiectelor de voluntariat si / sau a proiectelor de plantare

Plantam fapte bune in Romania este o initiativa autohtona care urmareaste cresterea de paduri. Zilele nationale de plantare sunt 22 octombrie, 29 octombrie, 5 noiembrie si 12 noiembrie. Până în prezent am realizat plantări pilot în 4 judeţe (Argeş, Ialomiţa, Mehedinţi şi Timiş), am implicat 1230 voluntari, 5 ONG-uri de mediu, 3 Instituţii ale Prefectului, 3 Inspectorate Şcolare Judetene, 2 Inspectorate Judeţene de Jandarmi, 4 Direcţii Silvice, 7 administraţii publice locale si 6 companii private.

Ajuta-ne sa construim prima miscare sociala romaneasca la nivel national! Devino organizator de fapte bune in judetul tau!

Inscrierile se fac pe baza de CV accesand pagina BestJobs.ro

Mai poti aplica si la adresa: voluntar@plantamfaptebune.ro

Website: plantamfaptebune.ro

Facebook: http://www.facebook.com/PlantamFapteBune

Twitter: PlantamFB

Iniţiator şi coordonator: Liana Buzea, e-mail: Liana@EcoAssist.org, mobil: +40 721 623 524