Continuăm plimbarea prin minunata noastră țărișoară și ajungem la Peștera Dâmbovicioara.
Dacă ajungi aici dinspre Bran, atunci înseamnă că ești deja gata impresionat de peisajul ce te-a însoțit de-a lungul întregului drum. Văi imense pe care nu le poți cuprinde dintr-o singură privire, păduri cât vezi cu ochii și un aer de care plămânii mei nu se mai săturau. Am respirat aerul cu aceeași poftă cu care beau apă atunci când mi-e sete.
Ca să ajungi la Peștera Dâmbovicioarei trebuie să treci mai întâi prin Cheile Dâmbovicioarei – un defileu săpat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului. Drumul către peșteră trece fix pe acolo, la aproximativ 2 km de localitatea Dâmbovicioara, și se desfășoară în paralel cu părăul… ai ghicit, Dâmbovicioara.
Am ajuns în zonă în perioada în care țara se bătea cu crâncenele zile de caniculă. A fost unul din puținele momente în care am apreciat cu adevărat răcoarea 
Și acolo era suficientă. Diferențe consistente de temperatură se simțeau de la drum la pârâu, și vorbim de o distanță de 2-3 metri. Cu alte cuvinte, pe o distanță de 2-3 metri, temperatura scădea cu câteva grade bune. Și asta datorită pârâului Dâmbovicioara – un frigider curgător.
Peștera Dâmbovicioara este formată dintr-o o galerie unică, cu o lungime totală, de 555 m. Deși această lungime este incomparabil mai mică față de alte peșteri din România, Peștera Dâmbovicioara este cea mai lungă din zonă, relieful și natura rocilor nefiind propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are lățimi ce variază între 3-4 m și înălțimi de 4-5 m, cu puține ramificații, de dimensiuni mici. După 150 m de la intrare, galeria se îngustează foarte mult iar de la un punct este închisă vizitatorilor.
Accesul în peșteră se realizează pe o pasarelă special amenajată. La intrare, dacă dorești, poți beneficia de ghidajul a două puștoaice simpatice ce te vor pune la punct cu toate informațiile pe care vrei să le cunoști despre peștera în care pășești. Apropos de acces în peșteră, acesta nu este permis dacă ești încălțat cu papuci sau sandale. Și pe bună dreptate: în interior este foarte umed, peste tot, ca atare riscul de a aluneca este destul de mare.
Bugetul tău personal se resimte în această locație astfel:
- 1 leu de persoană – taxă percepută la intrarea în Cheile Dâmbovicioarei
- 5 lei de persoană – taxă de acces în peșteră
Drumul până la peștera Dâmbovicioarei este asfaltat – mașina ta nu va avea de suferit. Sfat: dacă nu ești cu copii după tine, lasă mașina la intrarea in Chei și bate drumul până la peșteră la picior. Faci o cură de aer proaspăt și îți clătești și retina cu pitorescul locului.
ce tareee, banuiesc ca acolo nu ai simtit vremea de afara!
in unele zile, prin orasele astea mari, mai ca mi-as dori sa fiu omu` pesterilor, doar sa scap cumva de stresul cotidian.
Mai era pustiulica ala “ghid” cu “atentie la cap” si “observati ?”
Nope, erau două puștoaice simpatice
Si kiddo-ul de care zic era uber cool
Explica, indica unde sa privesti, se asigura ca o faci cu cate un “observati ?” si intre timp se tira la urmatorul “obiectiv” iar cand vedea ca se pun si vizitatorii in miscare arunca cate un “atentie la cap” de-ti venea sa-l tuzuci . Asa sincera parea grija lui pentru capatzanile meltenilor
N-avea mai mult de 10 ani insa discursul (fie el si ultra repetat) mustea de eruditie si cuvintele cele mai complexe din DEX pe care le amesteca in fraze de tip Iosif Sava