Continuăm plimbarea prin minunata noastră țărișoară și ajungem la Peștera Dâmbovicioara.
Dacă ajungi aici dinspre Bran, atunci înseamnă că ești deja gata impresionat de peisajul ce te-a însoțit de-a lungul întregului drum. Văi imense pe care nu le poți cuprinde dintr-o singură privire, păduri cât vezi cu ochii și un aer de care plămânii mei nu se mai săturau. Am respirat aerul cu aceeași poftă cu care beau apă atunci când mi-e sete.
Ca să ajungi la Peștera Dâmbovicioarei trebuie să treci mai întâi prin Cheile Dâmbovicioarei – un defileu săpat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului. Drumul către peșteră trece fix pe acolo, la aproximativ 2 km de localitatea Dâmbovicioara, și se desfășoară în paralel cu părăul… ai ghicit, Dâmbovicioara.
Citește și restul »
Deși profesia mea presupune datul din dește la tastatură, atunci când prind timp liber mă mai lăfăi cu hobby-ul meu, fotografia. Mi-a plăcut dintotdeauna doar că nu am pus accent-ul unde a trebuit, când a trebuit. O parte din pasiune se datorează, poate, și faptului că o perioadă bună de timp am fost cameraman. Nu am pretenții de fotograf, nu tot ce-mi iese din obiectiv se poate numi fotografie. Unele sunt poze și atât. Unele transmit o trăire, emoție, stare, mesaj… altele sunt doar vederi.
Dacă aș fi avut mai mult timp pentru așa ceva, sau dacă aș fi trăit din așa ceva, poate că acum stăteam altfel de vorbă. Însă, până una alta, ce îmi place imortalizez și salvez. Că o fac bine au ba, nu sunt eu ăla în măsură să decidă…
Citește și restul »
Mă rog, buzunare este un fel de a spune având în vedere că mă mișc mai mereu cu mașina.
Acum ceva timp povesteam ce mai au femeile prin poșete. Mai ieri, Ionuț a venit cu o idee foarte faină și pe care am urmat-o pentru că mi-a plăcut maxim.
Fără nici o altă introducere, mai jos poți vedea ce târâi eu după mine în 90% din cazurile în care nu sunt acasă. Sunt lucruri pe care le am fie prin buzunare, fie prin torpedou, fie prin portbagaj, fie pe unde mai apuc să le pun.
Tu ce târâi zilnic după tine? Arată-ne să știm dacă te așteptăm la colț de stradă sau nu 
Continui seria de articole dedicate mini-vacanței pe care am avut-o anul acesta cu unul ce vizează Castelul Bran.
La aproximativ 30 de kilometri de Brașov și 16 kilometri de Râșnov, în pasul Bran – Rucăr, răsare, dintr-un verde crud, castelul Bran, în centrul localității cu același nume.
Mulți dintre voi ați spune imediat
Ah, castelul lui Dracula! Îl știu…
Un pic eronată afirmația pentru că Vlad Țepeș nu a locuit niciodată aici… poate a trecut prin zonă o dată, vre-o două luni a fost, se pare, întemnițat aici, însă ceea ce ai văzut în Interviu cu un vampir este fabulație (la Bran s-a filmat pelicula respectivă)
Citește și restul »
Aminteam cu ceva timp în urmă că George Manolache și Radu Borzea s-au apucat ei să explice, celor ce vor să afle, care este diferența dintre o poză și o fotografie. Explicația s-a concretizat sub forma unui curs desfășurat pe parcursul a mai multor zile, fiecare cu tematica ei distinctă.
La final, cursul s-a transformat în concurs, participanții trimițând cele mai reușite lucrări realizate cu propriile obiective.
Azi, cele mai bune cadre au fost premiate, într-o festivitate ce s-a desfășurat sub acoperișul Muzeului de Istorie și Arheologie.
Voi reveni cu numele câștigătorilor imediat ce George își termină berea 
A terminat George berea. Câștigătorii sunt:
- Locul 1 – Roșca Adrian Marco
- Locul 2 – Theodor Andreescu
- Locul 3 – Crețu Monica
- Premiu special pentru cel mai activ participant – Marin Carpov
Felicitări câștigătorilor și, de asemenea, felicitări organizatorilor și la cât mai dese astfel de întâlniri!
Ionut (60)
noviodunum.ro (35)
WhiteWolf (35)
daniela (20)
Nicu (15)
Emil Carageorge (14)
Alexandra (13)
Fotografescu (9)
Catalin (7)
Daniel Nastase (7)
