Liviu Hariton - Pagina 20

Şcoala noastră, istoria noastră

0 comentarii Publicat Joi, 11 Februarie 2010 în Prin oraş
Tag-uri icem tulcea, orasul meu, scoala noastra, tulcea

La începutul lunii mai 2010, Muzeul de Istorie şi Arheologie din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea va realiza o expoziţie temporară intitulată sugestiv „Şcoala noastră, istoria noastră”.

Ineditul manifestării culturale constă în faptul că se doreşte o participare semnificativă a comunităţii locale la consistenţa demersului expoziţional prin participarea acesteia cu diferite piese şi obiecte de uz şcolar din perioada 1900-1980. Se vizează astfel organizarea unei expoziţii temporare inedite cu tulceni, pentru tulceni.

Orice persoană interesată care deţine şi doreşte să doneze sau să încredinţeze în custodie piese şi obiecte de uz şcolar din perioada amintită, este aşteptată să se alăture echipei de realizare a expoziţiei.

Avem în vedere: rechizite şcolare diverse: caiete, tocuri, peniţe, stilouri, călimări, penare, numărători, abace, ghiozdane vechi, manuale, fotografii-document, diplome, foi matricole, carnete de note, uniforme şcolare din toate ciclurile de învăţământ întregi sau parţiale, trese, insigne, centuri, embleme, cravate, etc.

Perioada de colectare a pieselor este 15 februarie – 15 aprilie 2010

Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa Serviciului Relaţii Publice, Management Proiecte Europene şi Documentare din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale sau direct la sediul Muzeului de Istorie şi Arheologie (tel. 0240 / 51.36.26).

Persoane de contact în vederea preluării pieselor sunt: Lăcrămioara Manea (Tel. 0746 107478) şi Camelia Geambai (Tel. Tel. 0743 146759).

Armânlu nu cheari – almanah 2010

3 comentarii Publicat Marţi, 09 Februarie 2010 în Prin oraş
Tag-uri daima

Joi, 11 februarie a.c., în incinta Hotel City din Tulcea va avea loc, în cadrul unei recepții private, lansarea almanahului dedicat comunității aromâne din Tulcea și nu numai.

În paginile almanahului lui veți găsi poezii și proze, vechi și inedite, unele în aromână, altele în româna literară, aparținând unei întregi pleiade de consacrați și de aspiranți, printre care: Matilda Caragiu Marioţeanu, Cristiana Şacu, Nicolae Batzaria, Sterică Fudulea, Stelian Damov, Thede Kahl, Gică Gică, Mihai Marinache, Doina Florina Costache, Teohar Mihadaş, Nicoleta Rafticu, Simona Pufleni, Constantin Hogea, Emil Carageorge, Ştefan Caraman, Cola Fudulea, Kira Iorgoveanu Mantsu, Mariana Bara, Ion Tutunea – Hercinicul, Olimpiu Vladimirov, George Murnu, Tacu Piceava, Sirma Guci, Dumitru Garofil, Gică Godi, Mihaela Şuţu, Constantin Stere și mulți alții.

Pe lângă acestea, almanahul beneficiază și de o generoasă colecție de ilustrații.

Cei interesați să intre în posesia unui exemplar vor putea primi detalii după lansare.

Informația de mai sus a fost preluată din Blog armânescu, unde poți obține, dealtfel, mai multe informații.

award@websiteawards.ro

0 comentarii Publicat Marţi, 09 Februarie 2010 în Spam
Tag-uri Spam

award@websiteawards.ro

În afară, dăm bine

7 comentarii Publicat Vineri, 05 Februarie 2010 în Beats me
Tag-uri fail, morala, tulcea

Visiting the villages is an attractive option, because in many parts of Romania the people still live as it were the Middle Ages. Some have never seen cars! It is how you imagine the American Amish horse-and-buggy lifestyle but with less modernization and outside influences.

Tradus, sună cam așa:

Vizitarea satelor este o opțiune interesantă, pentru că în multe părți din România, oamenii încă trăiesc ca în Evul Mediu. Unii nici nu au văzut autoturisme! E ca și cum ți-ai imagina stilul de viață cal-căruță al americanilor Amish, dar fără modernizare și influență externă

Ce ai citit mai sus este un citat din jurnalul de călătorie al unui copil ce a vizitat recent Tulcea și Delta Dunării. Articolul original îl poți citi aici. Mai multe despre Amish aici.

Țin pe această cale să îi ”mulțumesc” statului român, și celor care îl conduc, pentru nenumăratele și constantele eforturi de a schimba în bine situația în care trăim, pentru promovarea intensă a valorilor naționale (și aici intră și destinațiile turistice), pentru efortul susținut al ministrului Elena Udrea și al ministerului pe care îl conduce de a profita de ceea ce încă se mai cheamă potențial turistic… Mă bucur că toți banii pe care îi dau sub formă de taxe și impozite sunt folosiți așa cum trebuie… NOT!

Mie scârbă îmi este…

Edit: ne merităm soarta…

Magazinul atemporal

5 comentarii Publicat Joi, 04 Februarie 2010 în Beats me
Tag-uri hypermarket, magazin de cartier, timp

Citeam acum câteva luni un articol scris de Daniel Pitu legat de magazinele de cartier vs hypermarket-uri. Ce să zic… și da și nu… Da nu despre asta vroiam să vorbesc…

Vroiam să vorbesc despre magazinul din apropierea domiciliului meu, magazin la care mă duc frecvent să cumpăr o măslină, o agudă, un moț de bască… Toate bune și frumoase, aprovizionarea este ok – au mai de toate, prețurile și ele ok – pentru mia de lei în plus față de hypermarket, merită…

DAR, sunt două aspecte pe care nu le diger, indiferent cât nisip aș înghiți:

Cucoanele care întră în magazin fără să știe ce vor să cumpere – ajung în dreptul vânzătoarei și încep să se scarpine în trei litere pentru că ar cumpăra ceva dar nu știu exact ce anume… și dă-i și întreabă dacă au nu știu de care șervețele, dacă bulionul la borcanul de 400 are aceiași compoziție ca ăla de 800… cumpără un cubuleț de drojdie, o lâmâie, două cepe, o sticlă de ulei (în prealabil a trecut prin toate sortimentele), 100 g de măsline, două pungi de snacks-uri… ba nu, ”dă-mi mai bine două de pufuleți”… ”auzi fată, da’ biscuiți din ăia.. nu mai știu cum îi cheamă, ai ?”… o scobitoare și, plm, alte mărunțișuri… Și când să zic ”Gata, idioata a terminat”, se aude din gura ei ”A, și mai dă-mi și 200 de cafea…”. Nici o problemă, însă cafeaua e boabe și trebuie să o macine pe loc (proces ce implică o cântărire inițială, în stare boabe, măcinare la o râșniță în formă de furnal și o re-cântărire a prafului de cafea rezultat în urma măcinarii). Frustrarea mea este: băi cucoană, dacă ai poftă de un orgasm comercial, du-te în plm la un hypermarket și coiește-te printre rafturi și învață toate etichetele pe de rost până te ia amețeala… da nu îi f*te pe alții la creier care vor să cumpere o nenorocită de apă plată !
Timpul în magazinul ăsta trece al draq de greu – absolut de fiecare dată și indiferent dacă mai este cineva în magazin sau nu, timpul petrecut pentru cumpărarea unui produs este același… unul foarte mare. Câteodată am impresia că ușa magazinului este o poartă interdimensională sau ceva și că prin ea treci într-o ”altă parte” unde timpul trece de trei ori mai încet… Nu știu, produsele nu sunt așezate eficient… distanța de parcurs până la ele este prea mare… alunecă pe jos… nu știu… dar e ciudat rău…