Ok, am văzut Avatar, filmul. Mare tam-tam mare, tot netul duduie de opinii și de ”oau”. Sincer, nu mi-a dat o lacrimă și cred că s-a făcut mult prea multă gargară pe marginea lui. Mi-am notat mai jos câteva observații, pe măsură ce am vizionat minunăția:
- gagii săpau, pe planeta Pandoria, după un minereu numit Unobtainium (în traducere liberă ”de ne-obținut”). Frumos nume, dar nu este prima oară când îl aud. L-am văzut și în filmul The Core, unde Unobtainium-ul era materialul din care s-a construit trenulețul ăla cu care au luat-o la vale spre centrul pământului…
- șeful militarilor, nea ăla cu dungile pe jumătate de față, se cațără într-un robot. Robotul ăla, mă rog, ideea, l-am mai văzut în Alien și în Matrix
- În prima secvență în care individul ia contact cu jungla, el dă cu nasul de planta aia roză / roșie / portocalie, acele pâlnii care se retrag foarte rapid când sunt atinse. Am mai văzut ”ideia” asta și aici, înainte să apară filmul…
- foarte faine expresiile faciale / mimica avatarilor.. go go CG !
- limba vorbită de albăstriți seamănă cu vampireasca din Blade
Una peste alta, dacă vrei să îți clătești retina, da, poți pierde aproximativ 150 de minute din viață vizionându-l. Eu însă nu l-aș da în veci pe (sunt primele care mi-au venit în minte) Rainman, I Am Legend (poți să zici ce vrei, Will Smith e colosal aici) și multe alte filme cu bugete de câteva ori mai mici decâ ale ăstuia.
