Tag-ul lectii

Poze sau fotografii?

0 comentarii Publicat Ieri în Prin oraş
Tag-uri curs foto tulcea, george manolache, lectii, orasul meu, radu borzea, tulcea

Află care este diferența dintre o poză și o fotografie învățând să-ți mânuiești aparatul mai bine și folosind-ul la capacitatea lui maximă.

Înscrie-te gratuit la cursul gratuit de fotografie ”TulceaFotoClass”!

TulceaFotoClass este un proiect organizat de George Manolache, împreună cu Radu Borzea. Acest proiect are ca scop predarea de cursuri foto atât practice cât și teoretice, oricărei persoane pasionate de fotografie.

Oricine pasionat de fotografie se poate înscrie, trimitand un e-mail pe adresa : cursuri{at}fotografescu{dot}ro în care trebuie specificat numele, un număr de telefon și eventual modelul de aparat foto din dotare. Data limita a înscrierilor este de 8 August 2010. Fiecare participant va veni cu aparatul foto pe care-l deține (sau dacă nu are, îl poate împrumuta de la un prieten). Sunt excluse telefoanele cu cameră foto, indiferent de performanța acestuia.

Mai multe detalii găsești pe pagina cursului. La finalul cursului se dau și premii! Află de ce

Lumină bună!

O vrabie

2 comentarii Publicat Joi, 17 Iunie 2010 în De dat la alţii
Tag-uri lectii, morala, resurse

Ai răbdare 5 minute și urmărește scurt-metrajul de mai jos până la capăt. Merită în totalitate, atât în cazul în care ai copii cât și în cazul în care ești și tu copilul cuiva… Scurt-metrajul este intitulat ”Ce este aceea?”

Data viitoare când te mai trezești țipând la ai tăi, amintește-ți de morala de mai sus…

Să facem softuri !

1 comentariu Publicat Vineri, 13 Noiembrie 2009 în Beats me
Tag-uri fail, lectii, morala, webmaster

”Softurile” nu apar pur și simplu din neanturile nemuririi… Programul ăla împachetat frumos într-o cutie colorată, lângă un manual pe care nu-l înțelegi și vre-o 12 paragrafe de disclaimer ”ne spalăm pe mâni de aplicația asta”, a ajuns la tine pe un drum elaborat și bine pus la punct, trecând printr-un rigid departament de testare… Cum se naște un program de întrebi ?

Programatorul produce cod ce se presupune că nu are bug-uri
Produsul este testat. Sunt descoperite 20 de bug-uri
Programatorul repară 10 bug-uri și anunță că restul de 10 nu sunt defapt bug-uri… Știți voi, ”it’s a feature not a bug !”
Departamentul descoperă ca 5 din cele 10 bug-uri nu sunt tocmai reparate și mai găsește 15 bug-uri noi
Vezi punctul 3
Vezi punctul 4
Vezi punctul 5
Vezi punctul 6
Vezi punctul 7
Vezi punctul 8
Din cauza unor campanii de marketing lansate prematur pe baza unor umflări în pene degeaba, ”softul” este lansat
Utilizatorii găsesc 137 de bug-uri
Programatorul, cu banii încasați pe proiect, nu este de găsit pe nicăieri
Proaspăt adunata nouă echipă de programatori repară aproape toate cele 137 de bug-uri, dar și introduce altele 456 bug-uri noi
Programatorul inițial trimite departamentului de testare, prost plătit de altfel, o vedere din Fiji. Departamentul de testare demisionează în masă.
Compania este cumpărată de către concurență
Noul director este pus în funcție de către consiliul de administrație. Este angajat un programator care să refacă aplicația de la zero.
Programatorul produce cod ce se presupune că nu are bug-uri

Reformă să fie !

1 comentariu Publicat Miercuri, 04 Noiembrie 2009 în De dat la alţii
Tag-uri lectii, morala

Pe Ionuț l-a apucat reforma învățământului… Reformă să fie, zic !

Sistemul de învățământ ar trebui, în primul rând, să încurajeze, să ajute viitorii singuratici într-ale vieții să învețe să aleagă. Să încurajeze creativitatea și inovația și nu repetitivitatea și tocirea materiei de dragul de a ne mândri cu un 10 sau A sau cum se mai notează acum, ca peste 3 zile să nu mai știe nimic… Ar trebui să ofere (sistemul) metode autodidacte, să dezvolte gândirea liberă, să ofere metode pentru dezvoltarea personală, să le arate ce îi așteaptă și să îi învețe să dea din coate…

Mai este un aspect, asupra căruia aș vrea să îți citesc opinia Ionuț: unii dintre noi, din ce în ce mai mulți, fac câte două facultăți, masterate, doctorate și apoi, indiferent de vârstă, urmează cursuri și seminarii, training-uri de dezvoltare personală și comunicare etc. Aș vrea să știu de ce, mai niciodată, printre aceste persoane nu se află și cei care activează în invățământ (și aici mă refer la profesori / învățători) ? Nu contest faptul ca fiecare iși cunoaște foarte bine materia dar asta înseamnă că este a-tot-știutor pe viață ? Problema nu constă în materia stăpânită ci în modul în care ea este impărtășită elevilor și în modul în care este atras interesul acestora… Știu cazuri concrete reale de cadre didactice care urmează, la 40+ ani o facultate, la ID, pentru simplul motiv că se lipește de o mărire de leafă… nicidecum pentru că poate va trece la alt nivel de predare sau de comunicare cu elevul… (să nu intrăm în polemici de genul ”salariile sunt mici, viața e grea” – privim strict aspectul non-financiar)

Eu aproape mă îngrozesc când văd ce o așteaptă pe puștoaica mea… tone de informații vârâte cu pâlnia, roboticește…

Mă, voi pur și simplu nu vreți…

10 comentarii Publicat Marţi, 03 Noiembrie 2009 în Prin oraş
Tag-uri fail, lectii, morala, tulcea

S-au golit cartușele de la imprimantă. Life sucks but it goes on… Așa că mă îndrept spre un centru de re-încărcări cartușe. Singurul pe care îl știam este cel de pe bulevardul strada Babadag, ArtisDesign (apropos, pe artisdesign.ro nu scrie că au și în Tulcea reprezentanță… bănuiesc două motive: ori nu mai au ori le este și lor rușine cu ea…)

În fine, înghesui mașina printre altele înghesuite deja și mă avânt în unitate. După tejghea, o tanti blondă (și nu sunt misogin aici, chiar e vopsita blondă) vorbea la telefon (fix). Dau binețe, se uită la mine și așteaptă în continuare să îi răspundă cineva la celălalt capăt al firului… ne-răspunzându-mi la binețe, bineînțeles… efortul prea mare…

A răspuns cineva la celălalt capăt al firului și începe o discuție despre nuș ce buleală dăduse ea în contabilitate… nu-i ieșeau nuș ce calcule și se apucă, împreună cu persoana de la celălalt capăt al firului, să despice firul în paișpe…. Eu fiind în continuare în fața ei.. mă mai plimbam prin unitate, iar reveneam mai aproape de tejghea… și tot așa preț de vre-o 10 minute… Blonda nimic, avea o problemă în contabilitate… Nu tu ”mai durează puțin”, nu tu ”fraiere, poți să revii mai tarziu ?” nu tu nimic… de parcă nici nu eram acolo ! (Între timp, undeva în spate se auzeau niște hlizeli între doi neni… puii mei, m-aș fi dus acolo peste ei, dar nu poți să dai buzna așa în casa omului…)

Așa, au trecut 10 minute, am făcut stânga imprejur și am plecat.

Am dat peste un alt mini-centru, pe Gavrilov Corneliu, foarte eficienți baieții, a durat 10 minute încărcarea a două cartușe, a costat 25 de lei. RECOMAND (imediat ce aflu, revin și cu denumirea lor, adresa exactă, date de contact etc.)

VALMARK PRINTING – cărți de vizită, decupare autocolante, service imprimante și copiatoare, printuri de mari dimensiuni, bannere, meshuri, casete luminoase, vânzare imprimante și consumabile

str. Gavrilov Corneliu nr. 264, parter Deluxe Computers

Telefon: 0749.026.269

Yahoo ID: valmarkoffice

A 6-a încărcare la cartușele inkjet este Gratuită !

Concluzie: vă plângeți că e criză și nu aveți vânzări dar nici că vă catadicsiți să faceți ceva în privința asta ! Vă faceți pe voi că nu face lumea vânzare… păi cum să facă când (da, e cacofonie) voi o tratați (pe lume) cu fundul atunci când vă calcă pragul ?! Mă, vouă nu vă plac banii noștri… Ca atare, vă doresc faliment plăcut până când o să conștientizați că clientul este cel care vă ține în viață (la afacere mă refer) și nu un animal inconștient căruia (ar trebui) să îi luați banii… vă pup și nu ne mai vedem, afaceriștii lu’ pește !